παροίκησις
παροίκησις, εὡς (ἡ) voisinage [παροικέω].
Anatole Bailly, Abrégé du dictionnaire grec-français (Hachette, 1919), page 681 du fac-similé
παροίκησις, εὡς (ἡ) voisinage [παροικέω].
Anatole Bailly, Abrégé du dictionnaire grec-français (Hachette, 1919), page 681 du fac-similé